Istoria satului Domnita Maria,asa cum o stim noi astazi

IMI CER SCUZE FATA DE CEI INTERESATI DE ACEST SAIT,CARE ASTEAPTA INFORMATII NOI,N-AM AVUT TIMPUL,SAU POATE DISPOZITIA NECESARA PENTRU A CONTINUA;ORICUM,CE E SCRIS,RAMINE SCRIS SI EU SPER SA POSTEZ CIT MAI MULTE DIN INFORMATIILE PE CARE LE DETIN;AM PROMISIUNEA LUI VASILE IANCU,CA VOM AVEA NOI INFORMATII LEGATE DE INCEPUTURILE CATUNULUI DOMNITA MARIA.

Fac aici promisiunea ca,impreuna cu alti citiva ,voi incerca in vara aceasta,in cea mai apropiata duminica de Sfinta Marie Mica,din august,sa lansam invitatia ca,pentru prima dat in istoria satului,sa ne revedem,cei care mai sintem si cei carora ne face placere acest lucru;eu as vrea sa-l revad pe fostul meu coleg de banca,Ionita Alexandru,Grivanul; nea Petre al lui Nastase ar vrea sa revada si el un fost coleg sau vecin iar Vasile Matei ar vrea sa vada si el cine mai e din generatia lui; celor interesati,le adresez invitatia de a-mi reminti aceasta promisune; Doamne ajuta!

-In cea mai mare parte,am sa incerc sa reconstitui inceputurile satului nostru,din informatii culese de la batrinii din sat,dar si de la mai tinerii care detin astfel de informatii;de asemenea,am sa incerc sa prezint istoria satului nostru pentru a fi citita si de oameni care nu au legatura directa cu satul,nu numai de catre noi.

Adresez aici o invitatie pentru cei mai tineri ,interesati de ce am inceput eu aici,sa incerce sa continue aceasta actiune,pentru ca,asa cum am mai spus,doar cunoscindu-ne cit mai bine bine trecutul,ne putem face planuri de viitor cit mai bune,pentru noi si pentru copii si nepotii nostri.

-Pina la 1948.actualul sat Infratirea,comuna Dormarunt,judetul Calarasi,s-a numit Domnita Maria,si a apartinut de comuna Plevna,cu exceptia unei scurte perioade ,de 4-5 ani,prin 1935-36,pe vremea partidelor istorice,cind a fost comuna Domnita Maria,cu primar,cu notar,cu toate autoritale specifice unei comune.

-Cel mai vechi document care atesta inceputurile satului nostru,este un tabel din anul 1891, cu 57 de nume de "oameni veniti din mai multe comune si judete,pentru a fi improprietariti pe mosia Baraganu-Cernica,fiind oameni foarte saraci",document gasit de mine in arhiva bisericii,pastrat prin grija preotului D Grama,impreuna cu documentele referitoare la constructia bisericii din sat. Foarte important este ca documentul precizeaza numele improprietaritului,suprafata de pamint primita -4ha si 50 ari- .faptul ca a mai primit o casa cu 15 ari loc de casa,35 de ari islaz pentru pasunat si locul de unde vine acesta,Sabareni,Virteju,Lacul Turcului,Balta Doamnei,Varbilau sau alte localitati,dar nu pomeneste nimic de 'raioanele" situate in afara satului,ca loc de gradina si pe care le stim cu totii,dar vom afla si asta.

-Documentul confirma ceea ce stiam noi de la parinti si de la bunici ,si anume ca satul a fost construit pe la 1885-1890,pentru a primi colonisti din judetele Ilfov,Vlasca,Teleorman,Prahova,care beneficiind de improprietarirea din 1866 facuta de Al I Cuza ,nu au mai "apucat" pamint in satele de resedinta ,si atunci autoritatile vremii au hotarit construirea unui sat,intr-o zona cu exces de pamint,cum era Baraganul,pentru acestia.

-Bunicul meu,Constantin Bita,a venit in sat impreuna cu parintii,de la Sabareni,in 1892 si satul era deja construit;impreuna cu tabelul din 1891,scris de mina,pe o foaie de registru -si s-ar putea ca aceasta sa fie doar o fila dintr-un tabel mai mare,dar important pentru noi este ca ne confirma o data si anume 1891 -in dosarul pastrat prin grija preotului Grama am mai gasit si un formular tipizat,copiat la heliograf care se numeste " Planul lotului mic nr. 69 din mosia statului Baraganu-Cernica, (Cernica fiind scris cu cerneala neagra,adaugat deci la textul initial al formularului ) ,vindut locuitorului Stancu Balasu (chiar asa scrie ,vindut,dar eu cred ca s-a folosit doar acest formular, ca document de predare a bunurilor cu care erau improprietariti cei indreptatiti,conform tabelului aflat la primaria din Plevna) .

-Acest plan al lotului mic,semnat de inginerul parcelator C I Ionescu,contine deci numele persoanei improprietarite,vecinii lotului,suprafata lotului primit ( 4h4392,in cazul lotului nr.69) si precizarea ca a primit si " o casa tip de stat "cu 15 ari loc de casa si vecinii casei. Avind in vedere ca in coltul din dreapta sus al acestui plan,cineva a scris cu cerneala "absent" s-ar putea ca acest Stancu Balasu sa nu se fi prezentat sa-si ia locul in primire,el nefiind printre cei 57 din tabelul despre care am scris mai sus.

-la sud de sat ,pe o vaioaga,se afla si acum un put zidit in piatra,"putul calugarilor",linga care pina in urma cu citiva ani s-au aflat si niste cruci din piatra; putul este construit din blocuri de piatra,cioplite,iar deasupra,sint doi colaci de piatra,ciopliti dintr-o bucata,in cel de deasupra fiind si doua gauri prin care probabil era trecut un drug de lemn cu rol de scripete; pe acest colac,este sapata cu dalta o inscriptie, BAAP 1828 ,care cred ca este anul constructiei putului,pentru ca si astazi mai exista acest obicei,sa se marcheze anul constructiei pe un put ,pe o casa ,pe o gara sau pe alte constructii; locul se numea "la padure",atit de ai nostrii cit si de cei din Plevna si Valea Rusului,pentru ca inainte de improprietarirea de la 1921,

-in pagina pe care am pierdut-o,deci in varianta initiala a istoriei satului,am spus ca ziceau batrinii ca putul ar avea la fund un gratar metalic,al carui rost e mai greu de priceput,si care cica ar fi iesit la iveala prin 1953-54 cind putul a fost golit pentru a gasi armele care se presupunea de catre militie ca ar fi fost aruncate acolo;ei bine,in vara lui 2008,au venit in sat doi barbati ,cu o masina fitoasa,dintre care unul nici nu vorbea romaneste iar altul vorbea stricat,cautau "un put cu plasa la fund" si Maria lui Fanica al lui Ionita Stanciu i-a trimis la mine,pt ca stia ea de la baiatul ei ca eu mai scriu pe internat despre istoria satului;bineinteles ca nu m-au cautat,da va dati seama ce programe tari de cautare au baietii.

E,cum naiba sa nu aiba fund! Da vine Onel al lui Tudorache si zice ca au incercat cei din Valea Rusului sa-l astupe (ce motiv or fi avut? ) aruncind in el 2-3 carute cu gunoi si...peste citeva zile disparuse gunoiul si se vedea apa; tot Onel zice ca la Mitu lui Closca in curte e un put in care se misca apa,asa,la vale,inspre Plevna,si ca atunci cind a fost sapat putul,mesterii au dat de un izvor zdravan,ca le-a cazut burghiul cam jumatate de metru.

In conditiile astea,si tinind cont de relief --se poate vedea pe hartile geologice,terenul este inclinat dinspre N-V (Dormarunt) spre S-E ( adica spre Plevna) si ca terenul este format din "felii" succesive de pamint negru,pamint galben,piatra calcaroasa( sub forma de bolovani),pietrisuri,nisip,- se pate accepta ca anomalia cu izvorul foarte puternic,o vina de apa mai groasa,a existat cind a fost sapat putul calugarilor si atunci,ca precautie,mesterii au montat acolo un gratar,sa poata recupera orice obiect care ar cade in put; aici,astept comentarii!

-Intre 1825 si 1835,Tara Romaneasca s-a aflat sub stapinirea Imperiului Rus; e vremea cind tara a fost guvernata de generalul Pavel Chiselev,care a dat si Regulamentul Organic de la 1832,un fel de Constitutie,dar foarte moderna pentru acea vreme.

-In aceste conditii putem sa spunem ca rusii,fiind ortodocsi,au lasat libera initiativa locala de a se construi noi biserici si manastiri,printre ele si cea care a fost situata la sud de satul nostru,despre care nu stim inca nimic dar despre care eu sper sa aflam cite ceva.

-Deci,ca o prelungire a improprietaririi ce a urmat secularizarii averilor manastiresti de la 1866,cineva ,nu stim inca cine,a hotarit construirea unui sat,care a fost numit Domnita Maria si care a fost destinat celor care nu au mai putut primi pamint in zonele lor natale,si anume Ilfov,Vlasca,Teleorman,Prahova.

-Daca la 1891 satul era construit,inseamna ca de fapt,construirea lui a inceput mult mai devreme,pe la 1884-1885; nu e usor sa construiesti 150 de case in Baragan,unde se gasea din belsug doar pamint si iarba;chiar si construirea manastirii si a putului calugarilor au fost realizari deosebite in epoca daramite a unui sat intreg,intr-o vreme cind transportul se facea cu caruta si toate materialele se aduceau din alta parte,adica nisip,var,grinzile caselor,scindurile ,sindrila,usi ferestre,sau macar lemnul din care s-au facut acestea.

-Despre procesul efectiv de constructie a satului nu stiu mai nimic,spun batrinii ca ,stiu si ei de la batrinii lor,satul ar fi fost construit de niste echipe de mesteri adusi din Cadrilater,altceva nimic,dar ar fi fost interesant sa stim si cam citi oameni au lucrat,cit timp,de unde au procurat materialele si alte asemenea amanunte.

-mai interesant ar fi fost sa stim cine a hotarit constructia satului,daca exista pe undeva macar o copie a proiectului de constructie,cum s-a stabilit lista cu cei care urmau sa fie improprietariti;neavind deocamdata nici o informatie despre acestea,sa ne multumim cu faptul ca stim ca satul a fost construit cam pe la 1885-1890,ca la 1891 exista deja un tabel cu oamenii care urmau sa fie improprietariti,cu ce au fost improprietariti si de pe unde au venit bunicii si strabunicii nostri aici de au fondat acest sat.

-deci,la inceput au fost construite 150 de case,toate acelasi model, de unde si denumirea de Modelu data satului de locuitorii satelor vecine) formate din doua camere de 3,3 pe 3,2m si o salita ( o tinda,cum spuneau batrinii) ,orientate spre rasarit,cu o prispa joasa pe laturile dinspre rasarit si sud,acoperite cu sindrila,toate asezate in acelasi loc al viitoarei curti,si anume la 5-6 metri de strada si in partea de apus a curtii,bineinteles ca la inceput nu erau garduri,nu erau strazi, nu erau pomi,doar casele,asezate ca piesele pe o tabla de sah,asa ca oamenii ca sa-si recunoasca casele,legau la unul din stilpii casei o cirpa colorata si tineau minte cit de cit cam in al citelea rind de case era a lor( nu era ca acum biserica ,scoala,caminul cultural,transformatorul de curent) ,strazile erau conturate,da la inceput ca sa ajunga de la unii la altii ,oamenii o mai luau si pe de-a dreptul si cind trebuia sa vina cineva la ei -din sat sau un nou venit,de la Virteju sau dela Sabareni sau de la Lacul Turcului, - le spuneau ,probabil " si vezi ca am agatata o cirpa rosie de unu din stilpii de la prispa,aia e casa noastra".

-inca de la inceput a fost lasat loc pentru primarie( unde e acum casa lui Niculaie Lungu si a lui Vasile al lui Banu) ,de biserica,de scoala ,iar in extremitatile acestie linii.a fost lasat loc pentru cele doua "poieni" ( echivalentul pietelor din asezarile sasesti si svabesti din Banat si Transilvania),poienile avind diverse roluri in viata satului,fiind folosite pentru diverse intruniri,hore,chiar mobilizari in caz de razboi,ba pe latura de linga casa lui Nicu al lui Grosu,pe la 1960 era o pista de popice;pe aceste poieni au avut loc multe intimplari din viata satului si daca timpul imi va permite ,dupa ce am sa redau in mare istoria satului nostru,am sa povestesc si din aceste intimplari.

Pina pe la 1972,cind satul a inceput sa se depopuleze,partial din cauza inundatiilor care au avut loc in '70-71,partial datorita politicii agrare a vechiului regim -sa redam cit mai mult pamint agriculturii prin concentrarea localitatilor,adica demolarea unora dintre ele -satul si-a pastrat organizarea nemteasca pe care a avut-o de la inceput,adica : strazile drepte,largi,cu santuri de scurgere a apei de ploaie pe ambele laturi si,un fel de trotuare,intre sant si curte,pentru circulatia oamenilor; astazi,sint locuri abandonate care sint cultivate,cu ce altceva decit cu porumb si care au fost arate pina in calea de rulare,adica pina in drum,ba chiar s-a intrat si in drum; nu pot sa nu-mi amintesc arhitectura satelor sasesti sau svabesti din Banat.construite pe la 1200,care si astazi,au intre drum si casa,un spatiu de 5-6 metri,cu iarba si pomi fructiferi si apoi trotuarul de 1,5-2 meti pt circulatia oamenilor; asta e,aici sintem mai aproape de Orient!

-in ce priveste cimitirul,inca nu am informatii,urmeaza sa caut,dar cred ca locul de cimitir a fost prevazut de la inceput,ca si islazul comunal,chiar daca biserica a fost construita mult mai tirziu pe la 1924-25;pina cind a fost construita biserica,oamenii se duceu la biserica la Valea Rusului ( biserica are hramul Sf.Treime si a fost construita la 1854) ,asa cum cei din Pelinu au venit la noi pina cind si-au construit si ei biserica;deocamdata,cea mai veche cruce pe care se mai poate citi ceva este din 1915 si a fost pusa pe mormintul Gherghinei ( pe cruce scrie de fapt Gergina,da poate ca mesterul pietrar pe G il pronunta "ghe",se mai intimpla si astazi).

-din casele initiale,mai sint acum doar citeva si astea cu oarece modificari: ar fi casa mea,de fapt a lui Dide Pascu,casa lui Niculaie Stan Radu,in care sta acum Vasile Ciupitu, a lui Zabaidoc, a lui Bidirecea, alui Orezeanu, a lui Lambre ( acestea doua din urma sint deja parasite si ele) ,si dupa modelul acestor case a fost construita casa lui Nicu Sinescu ( Munteanu), care insa nu se afla in vatra veche a satului.

Caramizile,se stie,s-au facut la fata locului si dovada au ramas cele 3 mari gropi din care s-a scos pamintul: linga casa lui Ghita al lui Stancu Stoica,intre casa Marei si a lui Ofid si pe linga casa lui Costica Bican;caramizile au fost 7/14/28,dar chiar si asa,casele construite intr-o jumatate de caramida ( adica cu o latima de 14 cm) nu dadeau impresia de soliditate,fapt pentru care o parte din beneficiari au plecat inapoi de unde au venit,altii le-au modificat iar altii pur si simplu,le-au lasat asa.

-In functie de locurile de unde au venit,oamenii s-au grupat in anumite zone ale satului,rezultind astfel "dragomiristenii",in partea de sud a satului .de la biserica spre Banica Oancea,si "turcenii",in partea de nord satului,de la biserica spre Bidirecea;vlascenii,care au venit mai tirziu si s-au asezat in partea de vest a satului,pe locul care s-a numit "cistigata", au alta poveste de care am sa ma ocup mai tirziu.

-In privinta numelui initial al satului,sint doua posibilitati:sau vine de la regina Maria,sotia lui Ferdinand,sau vine de la domnita Marioara,fiica regelui Carol I si a reginei Elisabeta,fiica nascuta la 1870 si decedata la 1874;mi se pare mai plauzibila aceasta din urma varianta,deoarece la 1892,in decembrie,Ferdinand se casatorea cu Maria de Edinburg,pe undeva prin Elvetia sau Belgia,ei avind statut de printi pina in 1914,ori la 1891,satul Domnita Maria exista si deja incepuse improprietarirea viitorilor locuitori ai satului,deci e de presupus ca la 1891 satul avea si un nume;aceasta,alaturi de hotarirea de a construi satul,de proiectul de constructie,de numele celor care au luat aceasta hotarire,nu stiu daca o sa pot sa le aflu vreodata,dar,cine stie,poate vreunul din copii nostri va cauta vreodata prin arhivele statului,si,cine stie...

-urmatoarea informatie scrisa,in ordine cronologica,este o "monografie a scoalei din catunul Domnita Maria,comuna Plevna ", scrisa in 1905 si care precizeaza ca " desi catunul D Maria nu era infiintat de cit din anul 1894 ( foarte importanta precizarea,e facuta de d.ra Zoe Popescu,prima invatatoare a scolii de stat din Domnita Maria in 1905 deci cu informatii foarte proaspete) ,oameni doritori de a scii copii lor carte se intelesera cu locuitorul Ioan Radulescu din comuna Mihai Viteazu,spre a le invata copii carte ,contra a doua duble de griu sau porumb de fiecare copil,iar ca local de scoala isi alese o casa din cele nelocuite,caci biserica nu exista".

-intelegerea a durat doar doua luni de zile,caci, "d.lui I .Radulescu nu-i mai conveni intelegerea si nemultumit pleca,iar catunul ramase fara scoala pina in anul 1903,cind in urma cererii locuitorilor,se infiinta scoala de stat,care a fost inceputa de invatatoarea titulara Z.Popescu cu 58 de elevi inscrisi in clasa I dintre care s-au promovat 33".

-de aici aflam multe lucruri importante pentru noi: in primul rind,catunul D Maria a fost infiintat la 1894,zice d.ra invatatoare titulara Z Popescu,careia i se solicitase de catre inspectoratul scolar judetean sa alcatuiasca o monografie a scolii si e de presupus ca d.ra Popescu si-a dat toata silinta ea fiind la a doua prezentare la post in Domnita Maria (,in perioada oct 1904-oct 1905 fiind detasata in com Cascioarele jud Ilfov si locul ei fiind luat de invatatoarea suplinitoare Paraschiva Oprea); in al doilea rind aflam ca la 1898 in sat mai erau case nelocuite,ceea ce inseamna ca procesul de ocupare a caselor,si implicit de improprietarire a celor care figurau pe tabelul celor care urmau sa fie improprietariti pe mosia Baraganu-Cernica, inca nu se incheiase; si in al treilea rind sa observam ca dl Radulescu era din Mihai Viteazu,iar la 1912 cind s-a decis construirea bisricii din sat,proiectul a avut ca model biserica din Mihai Viteazu.

-Incepind cu anul 1903,am mai multe documente originale,nu neaparat pentru ca s-ar fi produs mai multe ci pentru ca,dintr-un motiv oarecare --intimplare fericita pentru noi- o parte din documentele din arhiva scolii nu au fost predate la arhiva nationala -si anume foite,hirtiute,copii de pe anumite documente- ,eu am avut sansa sa le gasesc aruncate pur si simplu in clasa mica de linga cancelarie prin 2004-2005,si asa am inceput eu sa scriu ceea ce cititi voi acum.

-fotocopii de pe aceste documente o sa gasiti in pagina cu poze iar in pagina cu arhiva scolii o sa gasiti transcrierea unora din aceste documente; fac aici precizarea ca toate documentele pe care la am ,aranjate cronologic,le voi lasa,ori invatatoarei,spre pastrare,ori fiului meu, Ion Constantin Bita ca sa continue ce am inceput eu.

-In privinta felului in care s-a desfasurat viata bunicilor si strabunicilor nostri,nu putem decit sa ne imaginam cum a fost,pornind de la amintirile parintilor nostri care le aveau de la parintii lor; la inceput,oamenii au venit cu catel si purcel,in carute,de la Sabareni,Lacul Tutcului,Virteju si din alte parti; fiind oameni saraci,care si-au lasat ce aveau in satele de origine sperind la o viata mai buna in Baragan ,e clar ca in carutele cu care au venit,pe linga 3-4 copii nu a incaput mare lucru,asa ca la inceput,oamenii au dormit pe rogojini,apoi si-au facut paturi rudimentare,pe pari de salcimi infipti in pamint,peste care au pus niste blani (scinduri mai late) de scindura, sau pur si simplu niste crengi mai groase de salcim, o saltea umpluta cu paie,o velinta aruncata deasupra ,si gata patul; cei mai instariti,aveau lampa cu gaz,restul,opait cu seu de oaie; de gatit,pe pirostrii,plitele au aparut mai tirziu,cind au inceput sa se deschida pravalii,care se aprovizionau cu marfa de prin tirgurile de la Lehliu,Clarasi sau chiar de la Bucuresti; pina pe la 1950,inca se mai facea drumul la Bucuresti cu caruta,chiar daca pe la 1900 aparuse trenul pe linia Bucuresti-Fetesti.

- Copii se leganau in albia de lemn in care se spalau rufele,piinea se framinta in copaia de lemn si se cocea in cuptorul din curte,in test sau pe vatra sobei,in care se facea focul cu paie si coceni de porumb,prin vatra cea mare din care se alimentau doua sobe si unde iarna se punea si pirostria ; apa se scotea cu galeata de lemn ,multe puturi erau cu cumpana sau cu scripete de lemn,apa si laptele se mai pastrau in tigve,la fel sarea,malaiul si faina;cei mai instariti aveau oale si urcioare si strachini de pamint,adica de lut ars, daca nu ,puneau laptele in tigva,cind se prindea luau smintina si apoi faceau unt in putinee,unde bateau smintina pina se alegea untul; pina tirziu, dupa primul razboi,s-au folosit linguri si furculite din lemn.

-La inceput printre oamenii veniti in sat,au fost si fierari,croitori,zidari,dulgheri,moasa si alti mesteri,care incetul cu incetul au inceput sa-si practice meseriile; d,l Costea Muscalu,fiind "comersant",sigur ca s-a apucat de negustorie,si-a deschis pravalie si uite asa,incetul cu incetul,viata in catunul Domnita Maria a inceput sa se desfasoare.

-Ca sa-si agoniseasca cele necesare traiului,oamenii au inceput sa cultive pamintul primit de la stat -multa vreme,s-a cultivat meiul,pina pe la 1950,cinepa,secara- sa creasca animale si pasari;de gradina de legume,nici pomeneala,veneau sirbii si bulgarii cu carutele si oamenii isi cumparau de la ei ce aveau nevoie,aici se cultiva doar ceapa si fasole; si,era la mare pret susaiul,care crestea peste tot -am mincat si eu cind eram mic,cu mamaliga si cu sare- ,sau stevia sau urzicile,toate trei fiind plante care cresteau in mod spontan,primavara;si mai cresteau oamenii cai,vaci,porci,oi pasari.

--Uneltele folosite pentru a lucra pamintul erau plugul,rarita,boroana,secera;pina sa apara seceratoarea mecanica,se secera griul cu secera,se facea clai si se treira la arie,cu caii;mai tirziu,au aparut seceratoarea-legatoare si batoza,dar la inceput,totul se facea manual iar moara era la Dormarunt si la Lupsanu.

-Razboiul de tesut a fost pina pe la 1960 o ustensila de baza in gospodarie, de cusut,mai coseau femeile de mina ,camasi,fuste rochii,camasi sau pantaloni; pentru tesut se folosea lina toarsa,inul,cinepa,si mai tirziu chiar borangicul; sa nu uit sa amintesc aici,pentru nepotii si stranepotii nostri,uneltele de tors si tesut: daracul,fusul,virtelnita,raschitorul razboiul de tesut.

Dupa ce pina la 1881 Dormarunt a tinut de comuna Piersica,dupa aceasta data a data a devenit resedinta de comuna si se compunea din satele Dormarunt,Sighireanu,Grindu-Petrei,Pelinu,Minea si Draghiceasca, iar Dilga era un sat care se numea Dilga Mica si tinea de comuna Marsilieni sau Dilga Mare.

In varianta initiala a istoriei satului,pe care am pierdut-o,am introdus si citeva evenimente din viata sociala a satului ( acum,cred ca ar trebui introdusa o pagina speciala despre acest gen de evenimente,chiar m-a intrebat cineva," da despre petrecerile lui Zabaodoc cu lautari ,cind o sa scrieti? ' poate o sa scriu da mai intii sa termin cu istoria satului ,o sa reintroduc si pagina cu mesaje ,pe care am desfiintat-o pt ca devenise o pagina de mesaje personale) ,printre care si o intimplare de pe la 1960-65,cind intr-o primavara,la sapat niste sfecla de zahar,o echipa de cooperatori,a gasit un vas cu bani de aur si argint; am dat mai multe amanunte atunci, pri 2007-2008,au venit in sat si niste baieti de la nu stiu ce revista de arheologie, sa intrebe de locul ala( cam banuiesc eu ce cautau ei) pentru ca a fost emisa si ipoteza ca atunci,in 60 -65,dupa ce s-a terminat cu cautatul banilor,ar fi venit si niste arheologi care au facut cercetari si s-ar fi afirmat ca s-au gasit niste bordeie de pe vremea dacilor;

Acum,dupa ce Vasile Iancu a inceput sa publice aici o serie de articole cuprinzind date din arhive,lucrurile se vad altfel: pe la 1898,la fel ca si satele Draghiceasca si Grindu Petrei,de pe raza comunei Dormarunt,se desfiinta si " satul de tirlasi Minea" ,situat la cca 6 km sud-est de Sighireanu,adica,dupa parerea mea,cam pe locul unde a fost gasit vasul al cu bani; mai adaug aici, ca, copil fiind si pasionat de istorie si arheologie,la 2-3 ani dupa eveniment,trecind pe linga acel loc si privind dintr-o remorca incarcata cu baloti de paie,am observat ca o arie de 1000-1500 mp de teren, era mai deschisa la culoare,mai albicioasa decit restul cimpului; la fel cum se vede locul de la nord de putul calugarilor,adica sint semne ca acolo au fost cindva niste constructii; sa fie vorba de satul Minea? Batrinii nostri n-au de unde sti,ca pe la 1892-7 ei deabia veneau in sat ( la 1898 inca mai erau case neocupate,cf documentelor vremii. Astept si aici pareri,ipoteze.

La inceput,gara Sighireanu ,se afla la cca 1 km.in afara satului Dormarunt; cam pe unde e acum herghelia de cai era mosia lui Cehoslovacu; partea din vestul satului,unde s-au stabilit vlascenii,s-a numit " cistigata" aluzie la un proces cu unul Dica Boleanu de la Lupsanu; Dilga de astazi era pe mosia boierului Camarasescu,iar intre mosia lui si Domnita Maria,era mosia lui Negreanu; cei mai invirsta isi mai aminesc cum vara,pasteau caii pe miristile de" pe negreanaca" ;la intersecti drumului Calarasului cu drumul ce leaga Dilga de Plevna s-a aflat pina prin 50-60,conacul lui Martoiu,iar locul de pe linga fosta manastire de la sud de sat se numeau" la padure"; cam acestea erau reperele geografice pe la 1890 cind a fost construit catunul Domnita Maria.

-Cum am spus,de la 1903,odata cu infiintarea scolii de stat,am mai multe documente scrise,pentru ca acestea au ramas in sat spre deosebire de cele de la primarie despre care ,cel putin acum,nu stiu prin ce arhive ar putea sa fie;in ce priveste biserica avem documente doar incepind cu 1912 pina la 1925,pina atunci,botezurile si cununiile se faceau la Plevna iar in ce priveste inmormintarile,cine stie daca mai exista vreo cruce de pe la 1900 ,documentele fiind la biserica din Plevna; asa ca din documentele ramase din arhiva scolii,mai gasim si dovezi despre viata sociala a satului, despre care am sa scriu in masura in care osa am timp,sau o sa mai colaboreze si alti impatimiti,ca mine si Vasile.

De asemenea ,repet si aici,oricine poate folosi aceste date,pentru ca impreuna cu eventuale acte de prin diverse arhive,sa incerce sa scrie omonografie a satului; ma gindesc ca chiar ar fi bine ca intreg sait-ul sa mai fie copiat ,ca masura de siguranta:daca se darima internetul?